Mănăstirea ''Sfânta Treime'' Saharna

Situată la cca. 110 km nord de Chișinău, pe malul drept al râului Nistru, mănăstirea „Sfânta Treime” de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc unicile în republica moaște ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica Domnului. Se zice că, într-o bună zi unui călugăr din vechea mănăstirea rupestră (potrivit unor mărturii documentare din sec. XVII-XVIII, mănăstirea funcționează din sec. X-XII) pe una din stâncile înalte de aici, i s-a arătat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunși pe stâncă, călugarii au descoperit o amprentă de picior pe piatră, semn considerat de ei drept o vestire divină și o mărturie a „purității Dumnezeiești” a locului. În curând, mai aproape de defileu, este durată o biserică nouă din lemn și întemeiată mănăstirea „Sf. Treime” (1777). Mai târziu pe locul bisericii din lemn este înălțată o biserică din piatră în stil vechi moldovenesc, decorată bogat cu fresce murale. De sus, de pe stanciile din s. Saharna, se deschid niste peisaje de exceptie: defileul stancos si impadurit al rauletului Saharna (16 km lungime) ce salta pe parcursul sau peste 30 de praguri si cascade. Tot aici se gaseste o statiune arheologica importanta cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII i.e.n.) si o cetate de promotoriu geto-dacica (sec. IV-III i.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova. Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) şi alta terestră (Sf. Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaşte foarte puţin, neştiindu-se data precisă a întemeierii şi cine sunt întemeietorii.